Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, a fost condamnată – pentru luare de mită în formă continuată – la 3 ani și 6 luni de închisoare cu condamnare, după ce Curtea de Apel Cluj a respins apelul formulat de aceasta.
Sorina Pintea a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, în 2020. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a pus atunci sechestru pe 2 terenuri ale fostului ministru.
Judecătorii au subliniat, în motivarea sentinței, că fapta Sorinei Pintea e cu atât mai gravă cu cât aceasta a fost comisă la scurt timp după ce a ocupat funcția de ministru al Sănătății, notează Hotnews.
Sorina Pintea a fost trimisă în judecată de DNA în urma unui flagrant realizat în februarie 2020, la biroul său de la spitalul din Baia Mare.
Sorina Pintea a criticat ancheta DNA. Totodată, a contestat condamnarea dispusă de prima instanță și a spus că afaceriștii care au denunțat-o au avut un interes personal – au depus denunțurile împotriva sa pentru a beneficia de clauze de nepedepsire, fiind ei înșiși vizați de anchete penale.
Martorul cheie din dosar, afaceristul Mihai Coste, care intermediase mita, a fost condamnat în baza unui acord de recunoaștere a vinovăției, la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită.
De altfel, avocații fostului ministru al Sănătății au cerut Curții de Apel Cluj achitarea pe motiv că fapta nu există sau nu întrunește elementele unei infracțiuni.
„Conversațiile reflectă o legătură de prietenie apropiată între martorul Coste și inculpată, precum și faptul că au păstrat legătura inclusiv în perioada în care inculpata ocupa funcția de ministru, întâlnindu-se relativ frecvent. În perioada 26.01.2018-27.02.2020 între cei doi interlocutori au fost transmise în total 683 de mesaje (448 de mesaje trimise de martor și 235 de mesaje trimise de inculpată). Aceasta este explicația pentru care, imediat după revenirea în funcția de manager al spitalului, martorul Coste avea acces facil în biroul de manager al inculpatei”, notează judecătorii Curții de Apel Cluj în motivarea sentinței.
Instanța a mai subliniat în motivare că Mihai Coste era o persoană de încredere a Sorinei Pintea.
El era singurul care nu respecta procedura privind accesul la managerul spitalului, care intra în biroul Sorinei Pintea oricând dorea, fără a aștepta în secretariat și fără a-și anunța sau programa vizitele, așa cum făceau toate celelalte persoane care doreau să ajungă la manager.
Pentru a proba relația dintre cei doi, magistrații indică numeroasele mesaje, inclusiv unele mesaje de natură intimă.
Schimb de mesaje din 18 martie 2018, când Pintea era ministru al Sănătății:
„Martorul Coste nu i-a fost impus inculpatei în derularea raporturilor sale de serviciu, iar inculpata nu l-a descurajat în vreun mod să presteze lucrări în calitate de subcontractor în cadrul executării contractului de achiziție publică, ci, din contră, nu doar că a tolerat implicarea sa în afara cadrului contractual referitor la subcontractori, ci a preferat-o, respectiv a încurajat-o”, au mai arătat judecătorii în motivare.
În opinia instanței, fapta Sorinei Pintea „este cu atât mai gravă cu cât cu puţin timp înainte de revenirea în funcţia de manager a ocupat funcţia de ministru al Sănătăţii”.
„Motivele inculpatei care au condus la săvârşirea faptei, care transpar din probatoriul administrat reflectă interesul financiar personal. Finalitatea urmărită, finanţarea unei campanii electorale (inculpata având intenţia să candideze la funcţia de primar în anul 2020), indică preocuparea acesteia pentru a ocupa prin mijloace (finanţări) ilicite noi funcţii publice. Circumstanţa nu poate fi catalogată drept favorabilă”, se mai arată în hotărârea pronunțată vineri de Curtea de Apel Cluj.
Citește și: