Economia și companiile Rusiei se confruntă cu dificultăți, iar Vladimir Putin are nevoie de pace mai mult decât este dispus să recunoască. Ucraina și aliații săi ar trebui să negocieze în consecință.
Din momentul în care Donald Trump a fost ales președinte al SUA, Rusia și aliații săi au început să afirme că Washingtonul era mult mai interesat de pace decât Moscova, deoarece situația de pe frontul ucrainean arăta că „Rusia câștiga”.
„Economia rusă stagnează, în timp ce sectorul civil este aproape de recesiune. Este posibil ca ratele de impozitare mai mari să nu aibă efectul scontat de a aduce venituri suplimentare, deoarece baza impozabilă se micșorează și ea pe măsură ce economia se contractă”, anticipează Kseniya Kirillova într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).
În acest context, va fi problematic pentru Moscova să crească cheltuielile militare la nivelurile necesare pentru a susține războiul. În primii ani după invazia la scară largă, Rusia a beneficiat de rezerve de arme care fuseseră păstrate încă din perioada sovietică, dar și acestea s-au epuizat.
„Anul trecut, analiștii militari au observat o reducere a stocurilor nu doar de vehicule blindate, ci și de sisteme multiple de lansare a rachetelor precum Grad, Uragan și Smerch.
Conștientă de acest lucru, Moscova încearcă să crească producția, dar o analiză a Radio Liberty sugerează că acest lucru nu va fi suficient pentru a acoperi aprovizionarea necesară pentru a înlocui pierderile de pe front și a înarma noi unități militare.
Economiștii sugerează că guvernul Rusiei ar putea aborda criza prin devalorizarea rublei. Dacă luptele vor continua, acest lucru ar permite creșterea cheltuielilor militare, dar sectoarele care nu au legătură cu producția militară ar suferi de o reducere a cererii guvernamentale, cetățenii confruntându-se cu stagnarea sau o scădere a veniturilor reale.
Totuși, deocamdată nu există niciun semn în acest sens, într-adevăr, iar veniturile reale ale Rusiei sunt încă peste nivelurile de dinainte de război.
Dar creșterea economică încetinește, iar economia suferă de o lipsă acută de forță de muncă și rămâne incapabilă să remedieze ineficiențele profunde”, explică Kseniya Kirillova.
Companiile cărora li s-a cerut să intre „pe picior de război”, așa cum a cerut Vladimir Putin, înregistrează adesea pierderi.
„De exemplu, Zaryad – un producător de crose de hochei pe gheață din fibră de carbon din Naberjnye Chelny – a pierdut 198 de milioane de ruble (2,5 milioane de dolari) în 2024, după ce a trecut la producția de veste antiglonț.
Pe lângă aceste dificultăți, au existat pierderi cauzate de corupția endemică din Rusia.
«Lupta împotriva corupției nu face decât să genereze noi corupții», au declarat reprezentanții postului de televiziune Tsargrad”, scrie Kseniya Kirillova.
Comentatorii pro-Kremlin au încercat să ofere asigurări cu privire la situația economică.
Buletinul informativ de afaceri Vzglyad, de exemplu, a afirmat că creșterea achizițiilor de petrol ale Indiei din SUA în loc de Rusia nu a fost dăunătoare pentru Moscova, deoarece India va avea nevoie de petrol rusesc pentru a rafina combustibilul american.
„Acesta a susținut că Europa este amenințată de dependența de petrolul american în cazul unui refuz de a cumpăra din Rusia și a susținut că creșterea producției de petrol OPEC+ și scăderea prețurilor sunt în interesul Moscovei .
În timp ce noul Imperiu Austro-Ungar există doar într-o lume a viselor, acești comentatori și propagandiști care îl susțin pe Putin au fost nevoiți să caute modalități mai realiste de a face față dificultăților Rusiei.
Unii au propus chiar distribuirea obligatorie a absolvenților de universitate către companii, așa cum era cazul în perioada sovietică.
Însă autoritățile se vor strădui să evite astfel de măsuri nepopulare, iar o modalitate de a face acest lucru ar fi să se pună la cale o pauză a războiului sau o reducere a intensității acestuia.
Este important ca atât Ucraina, cât și Occidentul să înțeleagă această slăbiciune a poziției de negociere a Moscovei”, încheie Kseniya Kirillova, analistă specializată în societatea, mentalitatea, propaganda și politica externă rusă.
Foto – Profimedia Images
Citește și: