În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor Publice, a propus soluții în vederea diminuării deficitului bugetar major cu care se confruntă România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache.
În prima fază, Eugen Teodorovici a vorbit despre ideea excluderii cheltuielilor militare din calculul deficitului bugetar, lucru ce ar putea oferi României, dar și altor state membre, un moment de respiro în care să își poată regla deficitul.
„O soluție la deficit ar fi ca, după aceea, România să aibă șase luni de respiro, timp în care să facă o analiză temeinică a economiei și a cheltuielilor publice. Comisia Europeană a spus că deficitul este 8,4% anul ăsta. Comisia a spus că toate cheltuielile pe apărare nu trebuie să fie considerate în calculul deficitului; a zis că este vorba de 1,5%. Asta înseamnă că eu pot să cer, în Consiliul de Miniștri de Finanțe, să pun la masă oameni care să știe limbajul, lupta și dedesubturile acelei întâlniri, și să ceară ca toate cheltuielile pe care România, dar și celelalte state membre, le fac pentru apărare, să nu fie luate în calcul la deficit. Despre România se spune că ar avea anul ăsta 3% din PIB pentru cheltuieli de apărare. Adică 8,4 minus 3 înseamnă 5,4. Și ce facem după aceea? România merge mai departe și arată că este într-adevăr deșteaptă. Spune: rămânem la 7, cât am promis. Dar, atenție mare, că nu este 7 anul ăsta. Șapte a fost la momentul zero, când s-a spus că plecăm de la un deficit în 2024 de 7% și scădem cu 0,7 puncte procentuale în fiecare an, ca să ajungem sub 3% în șapte ani.”
Ulterior, fostul ministru al Finanțelor Publice a vorbit despre un plan care ar presupune păstrarea unui deficit de 7%, dar folosirea diferenței rezultate din excluderea cheltuielilor militare pentru a face plăți unice sau investiții majore, cum ar fi programul Anghel Saligny. În acest mod, deficitul bugetar ar scădea în anii următori, fără a afecta investițiile și dezvoltarea infrastructurii românești, susține invitatul.
„Anul ăsta trebuia să fie 6,3 deficitul, dar noi mergem tot pe 7. Deci avem 5,4%, și atunci mai rămân 1,6% la dispoziția noastră. Mă duc către Comisie tot cu 7, iar cu 1,6% ce fac? Fac plata anul acesta, o singură dată, adică anii viitori aceasta nu se va mai regăsi în calcul, către Comisia Europeană? Sau către o structură definită ca intermediar financiar, o bancă românească, să zicem CEC-ul. Aceasta ar urma să fie responsabilă de plățile pentru programul Anghel Saligny, de exemplu, care anul viitor sigur are plăți, la nivel de țară, de peste 1%. Așadar, dacă făceam anul ăsta plățile pentru Anghel Saligny o dată, anul viitor ar fi rămas spațiu fiscal, acel gol, în limita acestor 3% care se aplică pe o perioadă mai mare de șapte ani la nivel european. Dacă tot ne amenință Rusia, hai să cheltuim, să ne înarmăm, dar fără să grevăm nevoile noastre ca țară. Și toate țările ar fi spus că este corect. Atunci, anul viitor am fi avut un deficit de 3%, cu încă 1,6%, și iată că scădeam sub 3%. Eu am aplicat astfel de formule. Comisia, în prezent, merge pe această idee, dar se limitează la 1,5%.”