BLOCAJ în negocierile privind măsurile de ajustare fiscal-bugetară / Liderii politici, întâlnire marți după-amiază, la Palatul Victoria

Negocierile la nivel politic cu liderii partidelor nu a produs niciun rezultat, luni seară. Gândul a aflat că discuțiile privind planul de măsuri de reducere a deficitului sunt blocate, diferențele de abordare fiind foarte diferite.

Discuțiile se reiau marți după-amiază, între liderii celor patru partide parlamentare și consilierul prezidențial Radu Burnete, în absența lui Nicușor Dan. Liderul PSD, Sorin Grindeanu speră ca până mâine seară (n.r. miercuri) să se ajungă la un acord pe măsurile fiscale.

Sursele Gândul explică principalele idei și măsuri la care este aproape imposibil să se găsească un numitor comun.

Blocaj pe introducerea CASS

Prima tensiune majoră este cea legată de impunerea CASS de 100 lei pentru toți cei care nu contribuie azi la sistemul de sănătate, excluzând copiii și alte câteva categorii puțin numeroase.

ACTUALITATE Călin Popescu Tăriceanu: „Dacă aș fi fost președinte, m-aș fi dus prima dată la BRUXELLES, nu în Ucraina și Rep. Moldova”

23:33

EXTERNE După SUA, și Marea Britanie trimite avioane de RĂZBOI suplimentare în Orientul Mijlociu. Secretarul Apărării: „Am fost consecvenți și fermi”

23:32

S-a discutat impozitarea CASS cu 10% peste pragul de 4.500 lei. Inițial era 2.500 și a mai fost și pragul de 3.000 lei.

Propunerea partidelor de dreapta este ca la pensii mai mici de 3000 lei să se impună CAS de 100 lei iar la pensiile peste acest plafon CASS 10%.

Stânga se opune categoric la această măsură, având în vedere afectarea puternică a puterii de cumpărare a unor categorii cu venituri reduse, și așa afectați de înghețarea veniturilor și creșterea prețurilor. PSD a propus peste 4.500, cum este în prezent.

Diferență majoră de abordare în ceea ce privește TVA

Diferență majoră de abordare este și la creșterea TVA, informează sursele Gândul.

PSD a arătat impactul major asupra puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii, subliniind că povara ajustării fiscale trebuie așezată mai ales pe cei cu venituri mari.

Mai mult, creșterea TVA are un impact devastator în inflație și în reducerea ratei de creștere economică.

S-a găsit, totuși, un numitor comun: TVA de 19% la jocuri de noroc. Aici, toți au fost de acord.

Ce se întâmplă cu taxele

Un alt punct de divergență majoră este la modul cum se așează povara taxelor. Partidele de Dreapta doresc creșterea impozitului pe profit, pe dividende și generalizarea impozitului minim pe cifra de afaceri la toți contribuabilii care au azi impozit pe profit.

PSD, însă, nu susține alte creșteri majore de taxe pentru cei corecți, vizând prioritar reducerea evaziunii fiscale imense și creșterea conformării. Argumentul principal este acela că a pune taxe mai mari tot pe cei care le plătesc la timp și asupra IMM-urilor vulnerabile înseamnă falimente în lanț și pierderi consistente de locuri de muncă.

S-a ajuns la un acord, însă, în ceea ce privește taxa pe tranzacțiile bancare: a picat!

PSD propune impozit progresiv

Poate cel mai dur subiect este cel legat de menținerea cotei unice de impozitare și introducerea progresivității prin taxa de solidaritate (de la 1 iulie 2025) și impozitul progresiv (+10%) (de la 1 iulie 2026) pe diferența ce depășește 2000 euro net (17.300 lei brut lunar).

PNL și USR susțin, în continuare, avantajele cotei unice, în timp ce PSD transmite că problemele structurale ale României sunt generate de veniturile extrem de mici în PIB (locul 2 în UE după Irlanda), polarizarea socială gravă și nevoia intrării în rândul majorității țărilor europene din punct de vedere fiscal (doar 4 țări mai au cotă unică în UE).

Ceartă pe investițiile publice

Puncte de vedere total diferite sunt și în ceea ce privește investițiile publice. PSD susține prioritizarea și eficientizarea lor pentru a mări efectele de multiplicare evidente iar dreapta (mai ales cea radicală) propune stoparea finanțării programelor de investiții în acest an și un ritm scăzut în 2026.

De partea cealaltă, restul partidelor cred că impactul ar fi devastator în economie și la nivelul comunităților locale.

În ceea ce privește ajutorul de stat, PSD propune noi scheme și garanții drept sprijin pentru companiile care produc în România.

În timp ce partidele de dreapta se uită la concedieri colective imediate în rândul bugetarilor iar stânga dorește raționalizarea cheltuielilor doar în urma unei analize de performanță în instituțiile publice, nedorind o ”reformă făcută pe genunchi” așa cum s-a experimentat în 2010-2011.

În cel mai rău caz, PSD susține un raport de înlocuire 1 la 5 în sistemul bugetar, fără a afecta domenii precum sănătatea și educația.

Contre pe participațiile statului la companiile profitabile

Potrivit surselor Gândul, opinii contrare sunt și pe propunerea dreptei de a vinde participațiile statului la companiile profitabile (Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica etc), după modelul Greciei.

PSD se opune categoric vânzării totale sau parțiale a companiilor de stat profitabile, care nu ar conduce decât la majorarea explozivă a prețurilor, exclusiv în scopul maximizării profiturilor și propune, dimpotrivă, crearea unor campioni regionali în domeniul energiei, care să se bată cu companiile puternice controlate de statul polonez, ceh sau cel maghiar, pentru supremația în zonă.

Sunt abordări care se ciocnesc puternic în negocieri, cu argumente de ambele părți. Orice decizie ar fi luată nemulțumește una dintre părți și, de aceea, formarea guvernului se naște în chinuri groaznice.

CITEȘTE ȘI: