Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund

Salina Praid se află în pericol iminent de prăbușire, dar problemele nu s-au acutizat de pe o zi pe alta. Încă din anul 2016 au fost trase semnale de alarmă, după ce castorii au construit un baraj pe cursul pârâului Corund și l-au deviat parțial. La acel moment, salina a fost inundată, anii au trecut, iar ploile abundente din luna mai a anului trecut au avut ca rezultat infiltrații semnificative. Atunci, Salina Praid a fost închisă temporar, dar ecuația a rămas nerezolvată. Ploile de anul acesta s-au dovedit a fi lovitura de grație.

Cursul pârâul Corund ar fi trebuit regularizat până acum, numai că nu s-a întîmplat asta, iar repercusiunile sunt de o gravitate maximă. Dacă acuzațiile se intersectează, la fața locului dezastrul este palpabil.

Afacerile tradiționale din localitatea Praid sunt în pragul colapsului, există riscul ca pensiunile din zonă să ajungă „pe butuci”, instituțiile statului se arată cu degetul, iar specialiștii încearcă să găsească modalitățile tehnice rapide prin care salina poate fi salvată. (alte detalii alarmante AICI)

• Zece gospodării din zona Salinei Praid au fost evacuate de urgență după ce experții au constatat un risc de prăbușire a planșeului vechii mine.
• Evaluarea tehnică făcută la solicitarea Ministerului Economiei a identificat deteriorări semnificative cauzate de inundațiile recente.
• Din cauza infiltrațiilor, digul subteran a cedat, iar galeriile minei de sare se pot prăbuși în orice moment. (mai multe informații AICI)
• Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre în care sunt precizate intervenții necesare după ce salina Praid a fost inundată.
• La ședința tehnică a participat și președintele României Nicușor Dan.

Fără impermeabilizarea completă a pârâului Corund – afluent al râului Târnava Mică – deasupra exploatării, Salina Praid este condamnată, iar exploatarea economică poate fi compromisă definitiv.

„Yellowstone-ul” european

Gândul prezintă fața nevăzută a dezastrului de la Salina Praid, iar în scenariu apar Hansjörg Wyss, un miliardar filantrop din Elveția, Fundația Conservation Carpathia, Nostra Silva – Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – și, nu în ultimul rând… castorii.

În ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență s-a decis contractarea, în regim de urgenţă, a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru soluţiile de atenuare în amonte pe pârâul Corund.

Totodată, autoritățile au decis:

• Efectuarea unei analize pentru identificarea unor propuneri de soluţii alternative de deviere a pârâului.
• Monitorizarea cursului pârâului din punct de vedere cantitativ si calitativ în mai multe puncte.
• Monitorizarea arealului, a surpărilor, alunecărilor, tasărilor, subsidenţelor în perimetrul minei cât şi a vecinătăţilor.
• Vor fi contractate un studiu geotehnic, geologic si hidrogeologic pentru amplasament, dar şi o expertiză geotehnică, pentru a fi studiată posibilitatea stocării apei sărate care urmează să fie scoasă din Salina Praid.

Luni, 2 iunie 2025, în ședința operativă a instituțiilor implicate în gestionarea situației de urgență de la Salina Praid s-a constatat că „măsurile de apărare hotărâte în data de 01.06.2025 au fost realizate în mod corespunzător”.

• Sistemul de apărare constă din 500 de metri liniari de panouri și aproximativ 14.000 de saci cu nisip. Populația din zona de risc potențial a fost evacuată.
• Se va face o scanare cu aparatură performantă în următoarele ore, iar salvatorii minieri ai Salinei Praid sunt la fața locului.

Realizarea măsurilor dispuse prin Hotărârea Nr. 5 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență este în grafic și este în curs realizarea și interpretarea măsurătorilor de către ANCPI.

Acestea sunt elementele la zi ale scenariului, dar ramificațiile sunt adânc înfipte, iar totul a pornit de la ideea unui „Yellowstone” european în România.

Fundația Conservation Carpathia

Pe site-ul Fundației Carpathia se precizează că „de la înființare și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.400 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul Munților Carpați, unde a inițiat lucrări de reconstrucție ecologică și a stabilit măsuri de protecție strictă”.

• peste 8.000 de hectare de pădure au fost declarate zone de non-intervenție în Planul de management al sitului Natura 2000 Munții Făgăraș sau au fost incluse ca zone de strictă protecție ale Parcului Național Piatra Craiului.
• aproape 1.000 hectare din aceste păduri sunt complet neatinse și o parte din acestea au fost deja introduse în Catalogul Național al pădurilor virgine și cvasi-virgine, pentru a proteja aceste bijuterii în perpetuitate.
• Prezența rangerilor Fundației Conservation Carpathia, care patrulează o suprafață de peste 75.000 de hectare, a condus, de asemenea, la stoparea completă a exploatării forestiere ilegale în pădurile vecine.

Directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathica sunt biologii Barbara Promberger-Fuerpass (de origine austriacă) și Christoph Promberger (german la origine). Au venit în România separatm, la începutul anilor `90, în căutarea ultimelor populații de lup din Europa, s-au întâlnit și au pus bazele acestei fundații.

Potrivit informațiilor din presă, fundația are un buget de aproximativ 15 milioane de euro, iar baza financiară este asigurată prin donații ale unor filantropi sau prin investiții făcute de investitori și diferite organizații.

În România, Barbara Promberger-Fuerpass și Christoph Promberger vor să facă un Parc Național de 250.000 de hectare. De-a lungul timpului, au devenit unul dintre primii cinci proprietari de pădure din țară, au investit 100 de milioane de euro în conservarea a 25.000 de hectare de pădure și 65.000 de hectare de fond de vânătoare unde, acum, nu se mai vânează.

• În anul 2024, Fundația Conservation Carpathia achiziționase 27.027 de hectare de teren, în ciuda scepticismului locuitorilor din zonă.
• Trebuie menționat că această zonă a Munților Făgăraș este unul dintre cele mai mari ecosisteme sălbatice de pe continentul european.
• Este vorba despre urșii bruni, peste 5.000, lupi, lincși, dar și castori.
• Acum cîțiva ani au fost reintroduși în zonă 80 de zimbri, după două secole de la dispariția lor din România.

În consiliul director al Fundației Carpathica apare și Hansjörg Wyss, filantropul miliardar elvețian care a finanțat achiziția de terenuri în România, în contextul proiectului „Yellowstone european în România”.

Miliardarul Hansjörg Wyss, donator major al Partidului Democrat din SUA / Acuzații de abuz sexual

Potrivit El Pais, atunci când s-a întâlnit cu Barbara Promberger-Fuerpass și Christoph Promberger, miliardarul elvețian Hansjörg Wyss a pus o condiție pentru a finanța achiziția de terenuri în România. Proiectul trebuia să fie unul „ambițios” și de „conservare”.

De altfel, ideea de „Yellowstone european în România” i-a aparținut chiar lui Hansjörg Wyss, după ce – alături de Barbara Promberger-Fuerpass și Christoph Promberger – a survolat cu elicopterul o zonă întinsă din Munții Făgăraș. Miliardarul elevețian este primul finațator al Fundației Conservation Carpathica.

Născut în 1935 în Elveția, la Berna, Johann Georg „Hansjörg” Wyss a făcut miliarde în SUA, pe piața dospozitivelor medicale (șuruburi și plăci interne pentru oase rupte), iar fundația sa  -„Wyss”, înființată în 1998 – are active de nu mai puțin de 2 miliarde de dolari. În 1977, Wyss a fondat și a devenit președinte al Synthes USA divizia americană a companiei elvețiene Synthes, care producea astfel de dispozitive medicale.

În anul 2025,  Forbes a estimat averea netă a lui Hansjörg Wyss la 4,8 miliarde de dolari americani, în timp ce Bloomberg a făcut o estimare de 12,7 miliarde de dolari.

Se spune că Hansjörg Wyss – donator major al Partidului Democrat din SUA  -a donat sute de milioane de dolari pentru cauze de mediu, inclusiv pentru achiziționarea de terenuri în România, în contextul proiectului implementat de Fundația Conservation Carpathica.

Donațiile politice ale lui Wyss au fost analizate cu maximă atenție în SUA, fiindcă cetățenilor străini fără rezidență permanentă în Statele Unite li se interzice să doneze direct candidaților politici federali sau comitetelor de acțiune politică.

• Wyss Este coproprietar al clubului de fotbal Chelsea din Premier League.
• Este unul dintre acționarii principali ai Lalique Group.
• În 2019, Hansjörg Wyss și antreprenorul elvețian Silvio Denz au achiziționat istorica distilerie Glenturret din Scoția.

În anul 2018, Hansjörg Wyss declara că a donat 1 miliard de dolari către cauze legate de mediu.

• În luna mai a anului 2025, o fostă angajată în vârstă de 30 de ani a intentat un proces împotriva lui Wyss și l-a acuzat că a hărțuit-o sexual în mod repetat.
• În anul 2013, miliardarul Wyss i-a plătit unei foste membre a personalului fundației sale 1,5 milioane de dolari. Femeia l-a acuzat pe filantrop de abuz sexual. A fost semnat un acord de confidențialitate, iar Wyss a etichetat presupusul abuz ca fiind „o relație între adulți care au consimțit, dar care s-a încheiat prost”.

Devierea cursului pârâului Corund, blocată de un deceniu!

Au trecut 10 ani de când Guvernul României a alocat 130 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru devierea cursului pârâului Corund.

Suma alocată era destinată și pentru crearea unui lac, dar și pentru consolidarea pereților. Dacă lucrările ar fi decurs conform planurilor inițiale, dezastrul de la Salina Praid ar fi fost, cu siguranță, evitat, numai că a apărut în scenariu un factor neașteptat, populația de castori.

Castorii din zonă trebuie protejați firește, însă animalele își văd de viața lor, cum se spune, iar „ingineriile” lor au, iată, repercusiuni majore asupra unui obictiv nu numai turistic, ci și economic.

În anul 2021, același ONG – Fundația Conservation Carpathia – anunța că 90 de castori se vor întoarce în Munții Făgăraș. La acel moment era vorba despre râurile Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului. Planul Carpathica se întindea pe 3 ani și presupune reintegrarea în natură a 90 de execastori, 70 exemplare capturate și relocate din bazinul râului Olt, iar alte 20 de exemplare din râul Elba, pentru diversitate genetică.

Castorului i se mai spune, de altfel, și „inginerul ecosistemelor”. Construiește baraje care contribuie la purificarea și filtrarea apei și creează zone umede, care oferă hrană și adăpost pentru alte specii de păsări, pești, insecte și amfibieni.

Dar, după cum se poate obseva în scandalul „Salina Praid”, tot castorii au „reușit” să devieze cursul pârâului Corund și să contribuie la declanșarea unui întreg lanț de probleme care au culminat cu inundarea Salinei.

Autoritățile spun, acum, că – în timpul lucrărilor demarate – au existat avertismente potrivit cărora, neapărat, populația de castori trebuia neapărat protejată.

„Inclusiv în cursul lucrărilor au fost avertizați să aibă grijă la populația de castori din acea zonă. Mi se pare hilar”, a declarat ministrul Economiei.

Nostra Silva: „Metodele mizerabile de acţiune ale miliardarilor de la Conservation Carpathia”

În anul 2020, Nostra Silva – Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – acuza Fundația Conservation Carpathia că are metode „mizerabile” de acțiune și că, prin Viola von Cramo (la acea vreme europarlamentar), au dus de nas alți 82 de europarlamentari.

Europarlamentarul german Viola von Cramon-Taubadel inițiase un apel adresat Comisiei Europene pentru „acţiuni imediate” de salvare a pădurilor României.

Viola von Cramon acuza România că dezastrul din păduri a atins „proporţii inimaginabile”, conservaţioniştii estimând un volum tăiat ilegal de 80 milioane metri cubi în ultimii ani, ceea ce a produs „daune masive biodiversităţii“.

Reprezentanții Nostra Silva au punctat, la acea vreme, că acuzațiile la adresa României, aduse de Viola von Cramon, ar fi mascat, de fapt, o încercare de „spălare a imaginii miliardarilor de la Conservation Carpathia”, cu referire la proiectul „Yellowstone european în România”.

„Prin lobbyul familiei Promberger şi al miliardarilor de la Conservation Carpathia, România este, încă o dată, ţinta unei campanii de dezinformare la nivelul Comisiei Europene”, notau reprezentanții Nostra Silva.

Dezastru de la Salina Praid ar fi putut fi evitat

Reprezentanții Administraţei Naţionale „Apele Române” au precizat că dezastrul de la Salina Praid a fost provocat de creşterea bruscă a debitului părâului Corund, de la 6 mc/s la 60 de mc/s.

Suplimentar, lucrările de regularizare a părâului, începute în 2012, nu au fost finalizate, astfel că nu s-au mai efectuat lucrări de betonare şi impermeabilizare a cursului de apă pe toată lungimea masivului de sare, pentru stoparea inflitraţiilor apelor de suprafaţă şi a scurgerii lor în mină.

• În perioada 2024 – 2025 s-au executat intervenţii de urgenţă, dar acestea nu au făcut faţă inundaţiilor actuale.
• Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanții Salrom (singurul producător de sare din România), în Salina Praid au pătruns 6.000.000 m³ de apă, echivalentul a 3.000 de bazine de înot olimpice.

Acest dezastru de la Salina Praid ar fi putut fi evitat, numai că nici măcar anul trecut nu au fost făcute lucrările de deviere a râului.

Conservation Carpathia: „Ar fi fost foarte simplu pentru autoritățile responsabile să prindă această familie de castori și să o relocheze undeva”

În contextul acuzațiilor care se intersectează în scandalul „Salina Praid”, reprezentanții Fundației Conservation Carpathica au trasmis un comunicat în care au precizat că existau pârgii legale pentru ca familia de castori care a produs pagube să fie relocată.

„Când nimeni nu-și asumă vina pentru tergiversarea intervenției în cazul Salinei Praid, apare vinovatul – o familie de castori care le-ar fi determinat pe autorități «să aibă mare grijă» și să nu intervină!

Informația care a apărut în spațiul public este total eronată, motiv pentru care aducem câteva clarificări esențiale.

Atribuirea responsabilității acestei situații unei specii protejate, fără o expertiză tehnică riguroasă și fără a ține cont de cadrul legal existent, este nu doar nedreaptă, ci și lipsită de fundament.

Există o legislație în vigoare care reglementează intervenția în cazul în care activitatea castorilor afectează infrastructura sau obiective economice. Aceasta a fost publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 22 bis din 7 ianuarie 2022, sub denumirea de „Plan de acţiune pentru conservarea la nivel naţional a populaţiei de castor eurasiatic (Castor fiber). Astfel, în baza acestui document autoritățile pot obține derogări în regim de urgență, astfel încât, acolo unde sunt necesare intervențiile, să se poată interveni.

• Ar fi fost foarte simplu pentru autoritățile responsabile să prindă această familie de castori și să o relocheze undeva, unde să nu creeze probleme.
• Așadar, dacă activitatea castorilor din zonă ar fi împiedicat autoritățile să realizeze lucrări de deviere a cursului râului, existau pârghii legale clare pentru a se putea acționa în timp util.
• Este important să nu căutăm țapi ispășitori în natură pentru a acoperi posibile deficiențe umane sau lipsa unor măsuri de prevenție.
• Castorii nu au apărut peste noapte, iar eventualele efecte ale prezenței lor puteau fi prevăzute și gestionate în mod legal și responsabil.

În concluzie, solicităm ca discuția despre această situație să fie purtată onest și transparent, în baza unei analize tehnice, nu prin stigmatizarea unei specii care, în fond, contribuie la biodiversitate și la echilibrul ecosistemelor, și unde există un cadru juridic clar pentru gestionarea acestor probleme”, au transmis reprezentanții Fundației Conservation Carpathica.

CITEȘTE ȘI:

Cum a scăpat de ÎNCHISOARE polițistul care îi vindea informații din dosare afaceristului Dan Grigoriu. Judecătorii l-au trimis la biserică

Contract de peste 400 mil. lei atribuit de DRDP Buzău unei firme cu „cartonaș roșu”. Care ar fi fost contribuția lui Mihai Stan, “consultantul” lui Niculae Bădălău

„Filmul” flagrantului care a dus la REȚINEREA inspectorului ANAF de DNA: „Bă băiatule, decât să iau două salarii din alea, plătește și tu 1 milion”

CJ Buzău a ajuns în atenția anchetatorilor, într-un dosar ce-l vizează pe Mihai Stan, consultantul din spatele rețelei de firme a lui Niculae Bădălău

Cum a cheltuit Bogdan Buzăianu sacii cu bani furați de la stat. MILIONARUL a scăpat de pedeapsă, dar vrea să-și scoată avionul de sub sechestru